Opiul si celelalte substante īnrudite numite opioide se obtin din capsulele verzi dintr-o varianta de mac. Tot de aici se obtin si mprfina, codeina, tebaina si papaverina. Īn zonele unde consumul de opium este cunoscut de mult timp, el se fumeaza (de la 10 pipe pe zi pāna la 80-100 īn cazul unui mare fumator). Datorita faptului ca sub influienta opiului perceptiile sunt exacerbate, inclusiv vederea, locurile īn care se fumeaza sunt foarte linistite, fara zgomote si īntunecoase. Unele forme prelucrate de opium sunt : elixirum paregoricum, Laudanum, chandoo. Efectele opiului in afara de cele metionate sunt neplacute : voma mai ales la miscare, ameteala, durere de cap ; acestea sunt īnsa repede depasite si mascate de cele de euforie, activitate cerebrala accelerata, exaltarea imaginatiei, ideatiei ; consumatorul are o stare de liniste, cu vise contemplative. Consumul repetat, cresterea dozelor, duc la degradare psihica (lipsa de vointa, indiferenta) si fizica (slabire īn greutate, privire fixa, paliditate, pierderea totala a poftei de māncare).
Cel mai importat constituent al opiului este morfina (principal alcaloid). Dozele terapeutice provoaca la persoanele sanatoase somnolenta, scaderea performantelor cerebrale, indiferenta, diminuarea miscarilor, uscaciunea gurii, senzatie de caldura. Administrata la bolnavi cu dureri intentse morfina are un efect analgezic (īnlatura durerea) intens si electiv. Administrarea la toxicomani se face intravenos, intramuscular si se ajunge la aceleasi trairi ca si la opiomani. Dupa scurt timp apare si toxicomania, dar individul e constient de dependenta sa, īncearca sa scape, dar de cele mai multe ori nu reuseste.
Un alt preparat renumit al opiului este heroina, care cauzeaza o dependenta foarte rapida. Actiunea ei euforica e mai scurta decā a morfinei.
Cocaina este un alcaloid obtinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosita ca si drog, cocaina este prizata pe nas, datorita proprietatii ei de a trece usor de bariera mucoaselor si datorita bogatei vascularizatii la acest nivel ; datorita acestei vascularizatii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pāna la necroza si perforatie. Īn prezent, din cocaina s-a produs un derivat, "kack", caruia I se atribuie un efect si mai puternic. Prizarea de cocaina determina o stare de euforie, de bine, cu disparitia senzatiei de foame si oboseala (cultura de coca a fost stimulata de conquistadorii spanioli pentru ca permitea indigenilor sa munceasca pāna la epuizare fara hrana) ; se adauga o senzatie de vioiciune, de vigoare, īndrazneala, cu senzatia de usurinta īn gāndire. Īn acest timp individul prezinta o stare de hiperactivitate si hiperexcitabilitate genitala. Īn faza de toxicomanie apare delirul, halucinatiile, tulburarile motorii. Īn final se ajunge la decadere fizica si morala, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.